Sfantul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului

Sfântul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului
(20 aprilie)

Episcopul Teotim I, originar din Dacia-Pontică și de neam daco-roman, este recunoscut ca primul dascăl și părinte duhovnicesc al sfinților Ioan Cassian și Gherman. El a fost format în tinerețe în aceeași mănăstire din regiunea Cassienilor și a peșterilor, o mănăstire cunoscută pentru călugării săi cărturari și plini de fapte bune.

Teotim a devenit episcop al Tomisului în jurul anilor 385-390, succedându-i episcopului Gherontie. Este menționat pentru prima dată de către Ieronim în lucrarea sa "De viris illustribus", ca un păstor strălucit, învățat în teologie și talentat scriitor. El a scris tratate scurte în formă de dialoguri, demonstrând vasta sa cultură în retorică și filosofie antică.

Lucrările lui Teotim sunt parțial păstrate în lucrarea lui Ioan Damaschin, dezvăluind că a scris omilii la texte evanghelice. El era cunoscut ca "scit" (daco-roman), cu un trai modest și cunoscut pentru darul său de vindecător. Teotim era respectat de toți pentru evlavia și corectitudinea vieții sale.

Sub conducerea lui Teotim, mănăstirile și sihăstriile din Dobrogea au cunoscut o epocă de aur, fiind recunoscute în întreg Imperiul Roman prin "călugării sciți", răspândiți de la nord de Dunăre până în Carpați și la sud până la Ierusalim, Constantinopol, Roma și Africa.

Teotim a avut de suferit din partea barbarilor migratori, pe care încerca să-i îmblânzească prin daruri, rugăciuni și prin viața sa sfântă. Datorită acestor eforturi, păgânii îl numeau "zeul romanilor".

El a fost cunoscut împăratului Arcadie și mai ales Sfântului Ioan Gură de Aur, căruia îi era prieten devotat. În anul 399, Teotim a primit călugări misionari de la patriarh pentru a lucra cu nomazii sciți, iar în anul 400 a participat la un sinod local în Constantinopol, convocat de Ioan Gură de Aur. În anul 403, a luat apărarea lui Ioan Gură de Aur împotriva acuzațiilor aduse de Epifanie al Ciprului.

Teotim a murit la începutul secolului al V-lea și este cinstit ca sfânt în Biserica Ortodoxă la 20 aprilie. Este descris în "Acta Sanctorum" ca un episcop venerat chiar și de barbarii necredincioși pentru sfințenia și minunile sale.