Sfântul Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului

Soborul Sfântului Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului
(7 ianuarie)

A doua zi după Sfânta și dumnezeiasca Arătare, adică Botezul Domnului, Biserica a rânduit încă de la început să se prăznuiască soborul cinstitului și slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, deoarece era firesc să fie cinstit printr-un praznic cel care a slujit la taina Botezului dumnezeiesc, punând mâna sa pe creștetul Stăpânului.

Astfel, imediat după Botezul Domnului, Botezătorul este cinstit de toți și slăvit prin cântări, deoarece prin sobor se înțelege adunarea poporului în biserică, pentru cântarea și slăvirea lui Dumnezeu, în cinstea și lauda marelui Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Celui ce se prăznuiește.

Un asemenea sobor, deși se săvârșea la toate bisericile din întreaga lume și încă se săvârșește și astăzi, se prăznuiește cu mai multă solemnitate în bisericile zidite în numele Botezătorului, precum odinioară în biserica sa de lângă Iordan, unde a botezat pe Hristos; în Sevastia, unde a fost martirizat de către Irod; în Antiohia, unde mâna lui dreaptă a fost adusă de Sfântul Evanghelist Luca, și în Constantinopol, unde aceeași sfântă mână fusese adusă din Antiohia. Mai ales aici se săvârșea soborul, deoarece mâna sfântă fusese adusă chiar în seara dumnezeieștii Arătări, când are loc sfințirea apelor.

Se considera atunci că însuși Botezătorul sosește nevăzut la sfințirea apelor, aducând bucurie împăraților și întregului popor, care săvârșea soborul său cu mare solemnitate după ziua dumnezeieștii Arătări. Așadar, să săvârșim și noi cu bucurie duhovnicească soborul Sfântului Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul, rugându-l să mijlocească pentru noi către Stăpânul Hristos, ca să ne învrednicim să fim parte din Biserica celor ce prăznuiesc veșnic, în locașul cel nefăcut de mână, și să ascultăm în ceruri glasul celor care cântă și prăznuiesc dumnezeieștile arătări cele veșnice. Să ne bucurăm împreună cu ei de vederea feței lui Dumnezeu, Cel ce Se arată sfinților Săi, și să slăvim împreună cu cetele cerești pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh, în veci. Amin.